Curăţenie generală – o aventură în fiecare casă

curatenie

De-a lungul existenţei mele mi-a fost dat să observ că o curăţenie generală, de regulă executată înaintea sărbătorilor principale, Paşte şi Crăciun, nu arată în două case la fel. Într-un fel e firesc, fiecare are rutina sa, începe cu bucătăria pentru că nu găteşte, sau dimpotrivă, o lasă ultima, pentru că e cea mai frecventată cameră în perioada premergătoare sărbătorii.

Cum ar trebui făcută curăţenie

Totuşi, este clar că toţi avem inamici comuni când vine vorba de curăţenie, praful, părul şi microbii, de ce am avea metode atât de diferite de combaterea a lor? Vreţi exemple? Păi ştim cu toţii cum unii oameni organizează întreaga familie într-o echipă, sau un singur membru ia toată greutatea pe proprii umeri, şi se înhamă la bătut covoare, dat jos perdele, spălat geamuri, ridicat paturi sau canapele, mutat mobilă, spălat pereţii, uşile şi schimbat aşternuturi, toate în ordine şi disciplină. Cam astea sunt obiectivele unei curăţenii generale, cu mici variaţii. Metodele însă, diferă de la cer la pământ.

curatenie PasteCum se face în realitate

La ai mei de pildă, ordinea şi curăţenia încep neapărat cu o debandadă generală, e indispensabilă. Dacă te duci în vizită cu o zi înainte, vei observa canapeaua răsturantă, în mijlocul casei vreo 2-3 covoare rulate, pe tata care bate nişte cuie într-un scaun pe care a promis că-l repară de la Crăciun, dacă urmează Paştele, şi respectiv invers, pe mama cocoţată sus pe geamuri şi fiecare din ei îşi face loc cu greu prin multitudinea de obiecte vraişte depozitate temporar prin casă. Un coşmar, numai când îmi amintesc ameţesc

Eu pe de altă parte, încerc să fiu relativ organizată, îmi fac o listă de priorităţi (măcar în minte, dacă nu altfel) din care bineînţeles că nu respect mai nimic şi ajung la compromisuri. De pildă, eu nu bat covoarele, le mângâi blând cu aspiratorul, căci nici nu ştiu unde le-aş putea bate. Tot din categoria priorităţilor, fac una din două greşeli şi oricum o dau nu e bine: ori curăţ aragazul înainte de orice fel de mâncare, să am inima împăcată că am făcut-o, caz în care am muncit degeaba deoarece sigur îl murdăresc la loc, ori îl las jos pe lista de priorităţi şi adesea mă prinde sărbătoarea cu pricina cu aragazul murdar.

La fiecare curăţenie încerc să împart responsabilitatea în mod egal cu jumătatea, cum de altfel cred că ar trebui să se desfăşoare operaţiunea în orice casă, însă de cele mai multe ori se întâmplă următorul lucru: eu îmi văd de ale mele, mă agit, mă învârt, mă duc şi mă întorc, ca după o oră de robotit să iau o pauză şi să-l găsesc pe el aranjând agrafe de hârtie una lângă alta într-o cutiuţă, sortând foi care sunt necesare de cele inutile prin lectură aprofundată sau scoţând şi curăţând cu meticulozitate fiecare buton din tastatură.

Cam acela e momentul când vecinii devin martori involuntari la dialogul nostru, aflând câte am făcut eu în acea oră, câte a realizat el şi care erau speranţele mele, acum duse pe apa sâmbetei. Mă gândesc că e bine totuşi, poate într-o zi ne vom trezi cu ei la uşă, înarmaţi cu mopuri şi găleţi, gata să ne dea o mână de ajutor, auzind că suntem atât de în urmă.

La voi curăţenia generală e o treabă la fel de complicată?

Sursă foto: wallpaperup.com
Avatar

Încerc, îmi place şi vreau să scriu lucruri utile, texte din care fiecare să poată învăţa ceva nou. Nu mi-e teamă de cuvinte, ci le folosesc cu încredere şi pasiune. Îmi place să citesc şi cred că, deşi o poză poate valora cât o mie de cuvinte, pozele nu vor putea fi vreodată citite, ci doar privite.

Leave Your Comment