Anxietatea socială – ce e, de unde vine și cum o putem rezolva?

Ți s-a întâmplat vreodată să te simți neliniștit sau inconfortabil într-o situație socială? Poate că îți transpiră palmele înainte de o prezentare sau te bâlbâi când faci cunoștință cu mai multe persoane. Anxietatea socială își face simțită prezența. Iată ce ar trebui să știi despre acest subiect!

Ce este anxietatea socială?

Vorbitul în public și prezența multor persoane străine într-o încăpere nu reprezintă situații plăcute pentru toată lumea, dar cele mai multe persoane pot depăși aceste momente. Dacă suferi de anxietate socială, stresul acestor situații este prea mare și simți că nu îi poți face față. S-ar putea să eviți orice contact social, având în vedere că lucrurile pe care alți oameni le consideră normale, cum ar fi contactul vizual, te fac să te simți incomod. Pornind de la această reacție, și alte aspecte ale vieții tale pot avea de suferit.
Anxietatea socială, cunoscută și sub numele de fobie socială, reprezintă frica de a fi judecat și evaluat negativ de către alți oameni, ceea ce duce la apariția sentimentelor de inferioritate, jenă, umilire și depresie. Aceasta este una dintre cele mai frecvente afecțiuni mintale. Însă trebuie să știi când să ceri ajutorul unui specialist. Există anumiți factori declanșatori ai anxietății sociale. Iată câțiva dintre aceștia!

Când apare tulburarea de anxietate socială?

Orice persoană care suferă de anxietate socială poate experimenta simptomele în moduri diferite. Există câteva situații comune în care se manifestă, precum:
– vorbitul în public;
– vorbitul cu străini;
– întâlnirile romantice;
– folosirea toaletelor publice;
– mâncatul în fața altor persoane;
– mersul la școală sau la birou;
– mersul la petreceri;
– inițierea conversațiilor.

Poate că unele dintre aceste situații nu ți se par incomode. De exemplu, poate că nu ai nicio problemă cu a susține un discurs în fața unui public numeros, dar ți se pare un coșmar să ieși la o petrecere. Sau poate că te simți comod să porți conversații cu o persoană, dar nu poți lucra într-un birou cu mulți angajați. Toate persoanele care suferă de această afecțiune au diferite motive din cauza cărora le este frică de anumite situații. În cele mai multe cazuri, este vorba despre o frică de:

  • a fi judecat de alte persoane în diferite situații sociale;
  • a fi umilit în public și de a face vizibil acest lucru prin înroșire, transpirație excesivă sau tremurat;
  • a jigni pe cineva din greșeală;
  • a fi în centrul atenției.

Simptomele tulburării de anxietate socială

  • ritm cardiac crescut;
  • tensiune musculară;
  • amețeală;
  • probleme cu stomacul și diaree;
  • probleme cu respirația.

 

Aceste simptome pot apărea chiar înaintea unui eveniment sau poți să le experimentezi săptămâni întregi. Ulterior, s-ar putea să îți petreci mult timp și să îți consumi energia analizând modul în care ai acționat.

Cauzele anxietății sociale

Nu există un singur factor care să provoace apariția tulburării de anxietate socială. Genetica are de-a face cu aceasta. Dacă există un membru al familiei tale care suferă de fobie socială, există un risc crescut de a apărea și în viața ta. De asemenea, poate fi vorba și despre o amigdală hiperactivă, adică partea creierului care controlează răspunsul corpului la frică.

În general, tulburarea de anxietate socială apare la vârsta de 13 ani. A fost corelată și cu un istoric de abuz, hărțuire sau tachinare. În plus, copiii timizi sunt supuși unui risc mai mare de a deveni adulți anxioși social. Același lucru este valabil și în cazul copiilor ai căror părinți sunt aroganți sau obsedați de control. Și o afecțiune care atrage atenția asupra aspectului sau a vocii ar putea declanșa anxietatea socială.

Anxietatea intensă și constantă este cel mai cunoscut simptom. Persoanele care suferă de anxietate socială știu că anxietatea lor este irațională și că nu are sens. Cu toate acestea, a ști nu este același lucru cu a crede ceva. În cazul persoanelor care suferă de anxietate socială, gândurile și sentimentul de anxietate persistă și nu arată semne de ameliorare, în ciuda faptului că își confruntă fricile în fiecare zi a vieții lor. Un tratament adecvat pentru fiecare persoană poate atenua tulburarea aceasta.

Cum poate fi tratată anxietatea socială?

Vestea bună este că terapia cognitiv-comportamentală a avut un succes semnificativ în tratarea tulburării de anxietate socială. Cercetările și dovezile clinice indică faptul că terapia cognitiv-comportamentală produce schimbări permanente în viața oamenilor. Tulburarea de anxietate socială poate fi tratată, dar este nevoie de consistență și persistență. Oricine poate face progrese în lupta împotriva anxietății sociale cu ajutorul terapiei cognitiv-comportamentale potrivite. Un program terapeutic de succes trebuie să abordeze multe metode, strategii și concepte cognitive, care vor ajuta creierul pacienților să se schimbe la propriu. Creierul se află într-un proces constant de învățare, iar gândurile iraționale se pot schimba în urma procesului cognitiv.

Un program de terapie bun va furniza strategiile necesare și specifice, indicându-le pacienților cum și de ce trebuie să accepte și să integreze în viața lor gândurile, emoțiile și percepțiile raționale.
Există și posibilitatea urmării unui tratament medicamentos. Sunt folosite benzodiazepine, antidepresive și beta-blocante. Însă anxietatea socială este o afecțiune cronică. De aceea, efectul tratamentului medicamentos este prezent doar pe durata administrării medicamentelor. Cu alte cuvinte, întreruperea tratamentului presupune reapariția simptomelor. Acesta este motivul pentru care terapia cognitiv-comportamentală reprezintă o soluție de durată, care nu presupune și efecte secundare.

Cum îți afectează această tulburare viața?

Anxietatea socială te împiedică să îți trăiești viața la intensitate maximă. Vei evita multe dintre situațiile pe care cei mai mulți oameni le consideră normale. S-ar putea să îți fie greu și să înțelegi cum alții se descurcă atât de bine în aceste situații. În momentul în care eviți toate sau multe dintre situațiile sociale, relațiile personale sunt afectate. De asemenea pot apărea simptome precum:

  • stimă de sine redusă;
  • gânduri negative;
  • depresie;
  • sensibilitate la critici;
  • abilități sociale care nu evoluează.

Este importantă diagnosticarea timpurie a afecțiunii pentru urmarea tratamentului adecvat. În cazul în care nu este diagnosticată la timp și se agravează, rezultatele nu sunt la fel de optimiste. Mai exact, pe termen lung, acești pacienți sunt susceptibili unui risc crescut de eșecuri pe plan personal și profesional, alcoolism, depresie cronică și suicid. Cu cât trece mai mult timp în care această afecțiune nu este tratată, cu atât mai dificilă este menținerea unei vieți normale.

Avatar

De profesie cat lover, însă în timpul liber încerc să pun punctul pe I. Consider că talentul constă în experiență și determinare. Așa că încerc în fiecare zi să imortalizez o poveste într-o imagine și într-un punct de vedere personal.

Leave Your Comment